Participanti (de la club) Alin,Cristina,Marius si Misu, Mihai de la SpeoZarand Brad, Marius Vecan, Sandu si Sebi cu Adriana de la Crissis
Iata-ne dupa zile cand doar stateam si visam la aceasta tura, vineri seara in data de 5 cu un munte de bagaje in fata la bloc la Sebi. Toti aveam emotii pregatindu-ne sa mergem in necunoscut. Ne au trebuit vreo 2 zile si ceva sa ajungem in Chamonix deoarece ne am plimbat un pic si prin Viena, Munchen, Berna si Ravesburg (ii multumim lui Peter pentru ospitalitatea cu care ne a primit). Tabara de la baza muntelui a fost in Les Houcehs de unde de a pornit si traseul nostru.
Luni dupa ultimele cumparaturi si terminarea bagajelor am pornit spre munte. Am luat telecabina pana la 1800m, apoi trenuletul pana la 2372m si de aici rucsacii in spinare si per pedes pana la prima tabara 1 la 3167m.Zilele acestea a fost vreme buna,ne am putut bucura de o priveliste extraordinara,traseul merge in paralel cu ghetarul Bionnassey.Ajunsi aici ne am montat corturile,am topit zapada pentru mancare prinvind cu un pic de strangere de inima la panta care ne astepta maine pana la tabara 2 de la 3800.
Marti ne am trezit devreme,vreme buna in continuare,noaptea suflase vant destul de puternic,dar cerul era senin, totul in jurul nostru inghetat.Ne am echiapat cu coltari,pioleti tot ce trebuia si am pornit hotarati la drum.Traseul nu presupune dificultati tehnice deosebite.Exista un pasaj care desi nu este tehnic te face sa ai un pic de emotii-mult cunoscutul grand Couloir unde sunt caderi de pietre.Marius care era primul in sir a avut parte de o experienta destul de neplacuta-un bolovan i a trecut la distanta de vreo 2 m pe deasupra capului.
Ne a inghetat inima in piept si ne am dat seama cat de repede se pot intampla accidente.Ajunsi la 3800 la ’’refugiul’’ Aiguille de Gouter,care este o cabana in adevaratul sens al cuvantului vremea a inceput sa se strice,vant puternic,ceata si apoi zapada.
Eram cam nehotarati vizavi de ce sa facem :sa incercam sa urcam pe varf noaptea care vine(desi vremea nu era prea propice),sa mai asteptam o zi(desi prognoza era ca se va inrautati si mai rau).Pana la urma am hotarat sa ne incercam norocul.
Astfel miercuri la ora 3 noaptea ne am trezit si desi cam descurajati de colegii de camera am pornit incet,incet spre varf.Totul a mers binisor cat timp a fost noapte dar dupa ce s a luminat s a lasat o ceata densa,care nu iti permitea sa vezi 3m in fata,darmite directia incotro s o apuci.
Ajunsi pe Dome du Gouter la 4304m ne am despartit in doua echipe : una care voia sa se intoarca datorita conditiilor meteo si a doua,care am zis ca am vrea sa mai asteptam sa vedem daca cumva nu se mai ridica ceata.Oricat ne am dorit ca acest lucru sa se intample vointa noastra nu a fost de ajuns.Muntele este mai puternic decat noi.
Desi am mai stat sus vreo ora-ora jumate ceata nici gand sa se ridice,asa ca ,consolandu ne cu gandul ca muntele tot acolo ramane am inceput sa coboram incet pe urmele abia vizibile (de la zapada recent viscolita)ale colegilor nostri. In aceeasi zi am coborat pana jos pana la Les Houches gandindu ne la ce speciala a fost aceasta incercare(prima pentru majoritatea dintre noi de a face un varf de 4000m)
Pana duminica cand am ajuns acasa am vrut sa facem si un pic de turism cultural,am vizitat Chamonix, Grindelwalt, Lautterbrunnen, Innsbruck,Viena.In speranta ca alta data vom avea mai mult noroc deja au inceput discutiile pentru expeditia urmatoare : D Ca si mltumiri pentru sposorizari am vrea sa multumim Serviciului Salvamon-Salvaspeo Bihor,Primariei Orasului Brad si Primariei Orasului Beius.
Cristina Ianc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu